Oțet din cidru de mere nefiltrat raw cu mama oțetului BIO, 500ml

Ce este oțetul de mere nefiltrat cu mama oțetului

Oțetul de mere nefiltrat cu mama oțetului este un oțet obținut din cidru de mere și îmbuteliat fără filtrare și fără pasteurizare. De aceea este tulbure și păstrează în sticlă un sediment numit mama oțetului. Varianta de pe această pagină este BIO, are un singur ingredient declarat de producător, cidru de mere ecologic, și vine în sticlă de 500 ml.

Orice oțet de mere se face în doi pași. Mai întâi, drojdiile transformă zaharurile din sucul de mere în alcool, iar sucul devine cidru. Apoi bacteriile acetice transformă alcoolul din cidru în acid acetic, substanța care dă gustul acru. Din acest motiv, „oțet de mere”, „oțet din cidru de mere” și „oțet de cidru de mere” sunt trei nume pentru același produs: un oțet de mere fermentat de două ori, întâi alcoolic, apoi acetic. Producătorul descrie acest oțet ca fiind obținut din suc de mere fermentat, lucrat după o tehnică tradițională.

Mama oțetului, numită și mama de oțet, este un biofilm format din celuloză, drojdii și bacterii, care apare în lichidele alcoolice în timpul fermentației acetice. La un oțet filtrat, ea este îndepărtată înainte de îmbuteliere. Aici rămâne în sticlă: producătorul o numește un sediment natural și spune că felul în care este lucrat oțetul îi dă acest sediment, împreună cu aspectul tulbure și culoarea mai închisă.

Pe eticheta din față a sticlei scrie „aceto di mele biologico”, „organic” și „crudo non filtrato con la madre dell’aceto”, adică oțet de mere ecologic, crud, nefiltrat, cu mama oțetului. Dedesubt, aceleași mențiuni apar în olandeză și în franceză: „niet gepasteuriseerd”, „niet gefilterd”, „non pasteurisée”, „non filtré” și „raw”. Fața etichetei repetă deci aceleași trei lucruri: oțet de mere BIO, crud și nefiltrat.

În sticlă, oțetul este tulbure, de culoare galben-chihlimbarie. Sticla are capac metalic auriu și este transparentă, așa că aspectul tulbure se vede dinainte de deschidere.

Oțetul este unul dintre cele mai vechi condimente. Primele mărturii documentate despre fabricarea lui vin de la babilonieni, din jurul anului 3000 î.Hr., când se făcea din fructe, curmale, smochine și bere. Abia în secolul al XIX-lea, Louis Pasteur a arătat că fermentația acetică este opera unor bacterii, numite mai târziu bacterii acetice. Mama oțetului este urma vizibilă a acestor bacterii: celuloza pe care o produc în timp ce transformă cidrul în oțet.

De ce un oțet din cidru de mere crud și nepasteurizat

La producător, un oțet de mere poate trece prin două operații: filtrarea, care îl face limpede, și pasteurizarea, adică o încălzire. Unele oțeturi trec prin amândouă, altele doar prin una. Acesta nu trece prin niciuna: este nefiltrat, de aceea rămâne tulbure, și netratat termic, adică crud și nepasteurizat. „Crud” înseamnă aici netratat termic; „raw” este același cuvânt în engleză. Producătorul precizează că, nefiind tratat termic, oțetul este un produs crud și integral, care își păstrează gustul blând și fructat.

Alegerea între un oțet filtrat și unul nefiltrat ține de gust și de aspect. Cine vrea un oțet limpede, care arată la fel de la prima până la ultima lingură, îl alege pe cel filtrat. Cine vrea oțetul cu mama oțetului în sticlă, tulbure și cu depunere, îl alege pe cel nefiltrat. La gătit se folosesc la fel.

• Nefiltrat: mama oțetului rămâne în sticlă
• Crud, nepasteurizat: netratat termic după fermentare
• Tulbure și cu depunere, fiindcă nu a fost filtrat
• Mama oțetului poate apărea și după deschidere

Ce se vede în sticlă se poate schimba în timp. Într-un oțet nepasteurizat, mama oțetului poate continua să apară după îmbuteliere și după deschidere: fire fine care plutesc, un strat gelatinos la suprafață sau o depunere mai groasă pe fund. Nu este un defect și nu înseamnă că oțetul s-a stricat; este urmarea faptului că nu a fost filtrat. Cine vrea oțetul uniform agită ușor sticla înainte de folosire. Cine nu vrea depunerea în mâncare lasă sticla neagitată și toarnă încet sau strecoară oțetul printr-un filtru de cafea.

Mențiunea BIO are și ea o explicație simplă. În Uniunea Europeană, Regulamentul (UE) 2018/848 stabilește pentru fiecare limbă termenul care desemnează producția ecologică: „ecologic” în română, „organic” în engleză, „biologique” în franceză, „biologisch” în olandeză, iar „bio” și „eco” sunt prescurtările admise. Toți acești termeni înseamnă același lucru și pot fi folosiți doar pentru produse care respectă regulamentul. De aceea un oțet de mere organic, unul ecologic și unul bio sunt același fel de produs, sub trei nume. Pe eticheta din față a acestei sticle apar „biologico”, „organic”, „biologische” și „biologique”.

Caracteristici produs

• Oțet din cidru de mere BIO, cu un singur ingredient declarat de producător: cidru de mere ecologic
• Nefiltrat, cu mama oțetului în sticlă
• Crud, nepasteurizat
• Aciditate 5%, valoare declarată de producător
• Volum: 500 ml, sticlă transparentă

Aspectul tulbure și depunerea de pe fundul sticlei sunt semnele după care se recunoaște un oțet de mere nefiltrat; la acest produs, aspectul tulbure se vede prin sticla transparentă. Cantitatea de sediment se poate schimba în timp, fiindcă mama oțetului poate continua să apară și după îmbuteliere.

Aciditatea de 5% contează mai ales la murături, unde rețetele sunt scrise pentru o anumită tărie a oțetului. Valorile nutriționale declarate de producător și condițiile de păstrare sunt în secțiunea cu ingredientele de pe această pagină. Persoanele cu alergii sau intoleranțe verifică mențiunile de pe ambalaj înainte de consum.

De ce oțet de mere simplu și nu unul aromatizat

Oțetul de mere simplu are gust de măr fermentat și atât. Nu aduce în mâncare alte arome, de aceea se potrivește în orice rețetă care cere oțet: sosuri de salată, marinade, murături, ciorbe, aluaturi. Este oțetul de bază, cel care stă în cămară lângă ulei și sare.

Variantele aromatizate pornesc de la aceeași bază, oțet din cidru de mere nefiltrat, la care se adaugă alte ingrediente. Două dintre ele sunt oțetul de mere cu matcha și lămâie și oțetul de mere cu turmeric, ghimbir și piper negru. Amândouă vin în sticle de 250 ml și aduc în farfurie și gustul ingredientelor adăugate, deci se aleg după rețetă.

Diferența practică este libertatea în bucătărie. Oțetul simplu lasă loc pentru ce adaugă fiecare: usturoi, ierburi, muștar, miere, fructe. Cine gătește des cu oțet îl ia pe cel simplu drept bază, în sticla de 500 ml, și păstrează un oțet aromatizat pentru rețetele la care se potrivește.

Față de alte oțeturi, diferența vine din materia primă. Oțetul de vin se face din vin roșu sau alb, oțetul alb se face din alcool distilat și este incolor, iar oțetul de mere se face din cidru și are o culoare auriu-maronie. De cele mai multe ori, numele spune din ce lichid a pornit oțetul.

Toate oțeturile, alături de uleiuri, sunt în colecția de uleiuri, unt și oțet. Cum alegi un oțet de mere am explicat în ghidul nostru despre oțetul de mere.

Utilizări în bucătărie și pentru cine este potrivit oțetul de mere BIO

Sosul de salată este folosirea cea mai simplă. Reperul clasic este o parte de oțet la trei părți de ulei, plus un praf de sare; după gust se adaugă o linguriță de muștar sau de miere, care leagă sosul. Totul se agită într-un borcan mic, bine închis, și se toarnă peste salată chiar înainte de servire. Gustul fructat al oțetului de mere merge la salate verzi, la varză crudă tăiată fin, la sfeclă coaptă și la salata de cartofi.

În marinade, oțetul se combină cu ulei, usturoi, ierburi și condimente, iar carnea, peștele sau legumele se lasă în amestec înainte de gătire. În tigaie, o lingură de oțet turnată după ce s-a rumenit carnea desprinde ce s-a prins pe fund și dă baza unui sos rapid.

La murăturile rapide, de frigider, ceapa roșie tăiată felii subțiri se acoperă cu oțet și apă în părți egale, se adaugă sare și puțină miere, iar după o jumătate de oră este gata. Pentru murăturile de pus la borcan pentru iarnă, multe rețete sunt scrise pentru oțet de 9 grade; acest oțet are aciditatea de 5%, deci proporțiile dintr-o astfel de rețetă nu se preiau neschimbate.

La ciorbe și supe, o lingură de oțet de mere adăugată la final acrește mâncarea, în locul borșului sau al lămâii. La ouăle poșate, o lingură de oțet în apa de fiert ajută albușul să rămână strâns în jurul gălbenușului.

La copt, oțetul se folosește împreună cu bicarbonatul de sodiu alimentar: cele două reacționează, eliberează dioxid de carbon și ajută aluatul să crească. Este vechea „stingere” a bicarbonatului din rețetele de prăjituri de casă. Tot la copt, o lingură de oțet pusă într-o cană de lapte și lăsată zece minute dă un lapte acrit, bun în rețetele de clătite pufoase și de brioșe care cer lapte bătut.

Oțetul de mere se folosește și în băuturi, întotdeauna diluat. O rețetă simplă de răcoritoare: o lingură de oțet la un pahar mare cu apă rece, o linguriță de miere și câteva felii de măr. Iese o băutură acrișoară, în genul unei limonade. Oțetul nu se bea nediluat, fiindcă este acid.

Pentru cine este potrivit: pentru cine gătește acasă și vrea un oțet de mere BIO, numit și organic sau ecologic, cu gust fructat; pentru cine preferă oțetul nefiltrat, cu mama oțetului în sticlă; pentru cine citește lista de ingrediente și caută un oțet făcut dintr-un singur ingredient. Nu este un produs destinat sugarilor și copiilor de vârstă mică.

Sticla se păstrează la loc uscat și răcoros, bine închisă. Depunerea care se adună pe fund între două folosiri este mama oțetului și nu schimbă felul în care se folosește produsul. Se consumă de preferință înainte de data înscrisă pe ambalaj.

Livrare: Comenzile plasate pana la ora 13:00 sunt expediate in aceeasi zi. Livrare in 1-2 zile lucratoare oriunde in Romania.

Plata: Card bancar, ramburs la curier sau transfer bancar.