Proteină Vegană cu Căpșuni și Cocos BIO VITARISE

Ce este proteina vegană cu căpșuni și cocos

E o pudră proteică vegetală certificată ecologic, cu 50 g proteine la 100 g, construită din trei surse: proteină din migdale 32%, proteină din orez 22% și proteină din mazăre 22%. Restul rețetei, tot din agricultură ecologică, e pudră de căpșuni 8%, pudră de nucă de cocos 8% și eritritol 8%. Șase ingrediente în total, fiecare cu procentul trecut pe ambalaj.

Cele 50 g de proteine la 100 g înseamnă că aproape jumătate din energia produsului vine din proteine: 200 din cele 413 kcal, adică 48%. Pragul de la care legislația europeană permite mențiunea bogat în proteine e de 20% din energie, deci produsul îl trece de mai bine de două ori.

Ce se vede imediat în lista de ingrediente e că gustul nu vine dintr-o aromă. Nu scrie „aromă de căpșuni", scrie pudră de căpșuni 8% și pudră de nucă de cocos 8%, adică fruct uscat și măcinat. Din motivul ăsta culoarea e roz-pal, nu roșu aprins, iar gustul e mai discret decât la pudrele aromate sintetic. Cine se așteaptă la intensitatea unui shake de comerț va găsi produsul ăsta mai domol.

Îndulcirea vine din eritritol, un poliol care apare aici la 8% din rețetă. Nu e zahăr, dar nici produsul nu e fără zahăr: tabelul declară 7,7 g zaharuri la 100 g, care vin din pudra de căpșuni și din cocos. La o porție de 25 g asta înseamnă în jur de 1,9 g zaharuri.

Un cuvânt despre eritritol, fiindcă e ingredientul cel mai puțin cunoscut din listă. E un poliol, adică un alcool de zahăr, obținut prin fermentarea unui zahăr cu drojdii. Are gust dulce, în jur de 70% din puterea zahărului, dar aproape nu aduce calorii, motiv pentru care apare în cam toate produsele proteice aromate. Aici e 8% din rețetă și e certificat ecologic, ca restul ingredientelor. Cine îl consumă în cantități mari poate simți disconfort digestiv; la o porție de 25 g, adică 2 g de eritritol, cantitatea e mică.

Punga de 200 g acoperă opt porții de 25 g. E un format de încercare, nu unul de cură: majoritatea pudrelor proteice de pe piață se vând la 750-900 g, iar cine consumă zilnic va termina punga asta în mai puțin de două săptămâni.

Termenul „pudră proteică" acoperă pe piață produse foarte diferite. Cifra care le separă e concentrația: cât din pungă e efectiv proteină. Pudrele din zer izolat urcă spre 80-90 g la 100 g, cele din zer concentrat stau în jur de 70-80, iar amestecurile vegetale se așază de obicei între 30 și 45. Cei 50 g de aici sunt în partea de sus a intervalului vegetal, fiindcă trei sferturi din rețetă sunt chiar ingrediente proteice, nu făinuri de umplutură.

Pe fața ambalajului cifra e trecută într-un chenar roz, ca argument principal, alături de cele trei etichete: vegan, fără gluten și bio. Formatul e o pungă albă cu fermoar, cu eticheta lipită de-a lungul ei.

Certificarea ecologică e reală și verificabilă: frunza verde europeană e pe ambalaj, fiecare ingredient are asterisc, iar codul organismului de control, RO-ECO-008, e tipărit lângă ea.

De ce trei surse de proteină în loc de una

Amestecul de mai multe plante e practica obișnuită la pudrele proteice vegetale, iar motivul e compoziția aminoacizilor. Mazărea și orezul au profiluri diferite: fiecare e mai sărac în alți aminoacizi, așa că producătorii le combină în mod curent, în loc să folosească una singură. Aici, peste perechea clasică mazăre-orez, se adaugă și o a treia sursă.

• Proteina din migdale, 32% — partea neobișnuită. Aproape toate pudrele vegane de pe raft sunt mazăre plus orez; migdalele apar rar, fiindcă sunt scumpe. Ele aduc și cea mai mare parte din cele 11 g grăsimi ale produsului.
• Proteina din orez, 22% — cea mai neutră la gust din cele trei, cu textură fină.
• Proteina din mazăre, 22% — baza obișnuită a pudrelor vegane, cu cel mai mare conținut de proteină pe gram.
• Împreună, cele trei ingrediente proteice fac 76% din pungă. Restul de 24% e fruct, cocos și îndulcitor.

Consecința pentru cine cumpără e una singură și trebuie spusă direct: produsul conține migdale. E o proteină vegană, dar nu e potrivită pentru cine are alergie la fructe cu coajă lemnoasă. Migdalele sunt scrise îngroșat în lista de ingrediente de pe ambalaj, exact pentru asta.

Cele trei pudre nu se obțin la fel și nu se comportă la fel în pahar. Proteina din mazăre se separă din bobul măcinat prin procedee umede și rămâne cea mai concentrată din grup, dar are un gust vegetal pronunțat, cel pe care oamenii îl descriu drept „a fân". Proteina din orez se obține enzimatic, e mai fină și aproape neutră la gust, însă se depune mai repede în pahar dacă bei încet. Proteina din migdale vine din turta rămasă după presarea uleiului și aduce o notă dulce-oleaginoasă, care acoperă exact vegetalul mazării.

Amestecul are, cu alte cuvinte, și un rost de gust, nu doar unul de compoziție. Combinația mazăre-orez singură rămâne austeră; migdalele plus cocosul o rotunjesc, iar pudra de căpșuni îi dă acriditatea care taie senzația de făinos.

Al doilea efect al migdalelor se vede în tabel: 11 g grăsimi la 100 g, din care 4,9 g saturate. E mai mult decât la o pudră pur din mazăre, unde grăsimile stau de obicei sub 5 g. Cocosul contribuie și el la partea saturată. Nu e nici bine, nici rău în sine, dar e o diferență reală față de ce găsești în rest.

Caracteristici produs

• Certificat ecologic RO-ECO-008, cu frunza verde europeană pe ambalaj
• 50 g proteine la 100 g, din migdale, orez și mazăre
• Aromatizată cu pudră de căpșuni și de nucă de cocos, nu cu aromă
• Îndulcită cu eritritol
• Fără gluten, vegan
• Conține migdale
• Gramaj: 200 g, aproximativ 8 porții

De ce formatul de 200 g și nu punga mare

Punga de 200 g există dintr-un motiv simplu: pudrele proteice sunt printre puținele produse pe care nu ai cum să le încerci înainte. Un gust care nu-ți place la 750 de grame e o pungă aproape plină aruncată în dulap. La 200 de grame, riscul e de opt porții.

Dacă gustul îți convine și treci pe consum regulat, aceeași rețetă există în formatele mari: proteina vegană VITARISE se vinde la 900 g și la 1200 g, unde prețul pe porție scade considerabil. Drumul firesc e invers față de cum se cumpără de obicei: întâi punga mică, apoi cea mare.

Dacă în schimb vrei o singură plantă, fără amestec și fără aromă, magazinul are variantele simple: proteină din mazăre, proteină din orez și proteină din cânepă. Alea sunt neutre la gust, se pun în orice, dar cer să-ți construiești singur amestecul.

Merită făcută și socoteala pe porție, fiindcă la pudrele proteice prețul de pe raft înșală. Punga asta are 8 porții de 25 g. Cea de 900 g are în jur de 36, iar cea de 1200 g în jur de 48. Împărțit așa, formatul mic e cel mai scump pe porție din toate trei, iar cel de 1200 g cel mai ieftin. Regula se aplică la orice pudră proteică, indiferent de brand.

Diferența de preț pe porție merită privită înainte de a alege. La 200 g și 8 porții, costul unei porții e mai mare decât la punga de 900 g, unde intră aproximativ 36 de porții. Formatul mic se plătește pentru dreptul de a greși ieftin, nu pentru economie.

Pentru cine este potrivită

Pentru cine ține post, e vegan sau vegetarian și vrea o pudră proteică fără lactate, dar care să nu aibă gust de fân. Pudra de căpșuni și cocosul fac diferența față de variantele neutre, iar cei 50 g de proteine la 100 g o pun în aceeași categorie cu pudrele clasice din zer, la capitolul concentrație.

Merge într-un pahar cu apă sau cu băutură vegetală, în smoothie cu banană, în fulgi de ovăz peste noapte, în clătite sau în bile energizante crude. Nu are nevoie de blender dacă o scuturi bine într-un shaker, deși pudrele vegetale rămân mai granulate decât cele din zer, indiferent cât le amesteci.

Trei feluri concrete de folosit, cu cantități. Primul, shakerul de după antrenament: 25 g pudră în 250 ml apă rece, agitat 30 de secunde, băut imediat. Al doilea, micul dejun: 25 g peste 60 g fulgi de ovăz lăsați peste noapte în 200 ml băutură vegetală, cu o banană tăiată deasupra. Al treilea, bilele crude: 25 g pudră, 100 g curmale măcinate, 40 g unt de arahide, frământate și rulate în opt bile, ținute la rece.

Ce nu merge: la copt peste 180 de grade proteina se usucă și lasă textura sfărâmicioasă, iar în băuturi fierbinți se aglomerează. Pudrele vegetale, spre deosebire de cele din zer, nu se dizolvă complet niciodată; rămân ușor granulate oricât le-ai amesteca, și asta e normal, nu un defect al lotului.

Nu e potrivită pentru cine are alergie la migdale sau la alte fructe cu coajă lemnoasă. Cine urmărește aportul de grăsimi ar trebui să știe că are 11 g la 100 g, mai mult decât o pudră pur din mazăre. Iar cine caută ceva complet neîndulcit va prefera variantele simple de mai sus, fiindcă aici sunt 8% eritritol în rețetă. Restul produselor fără gluten stau într-o singură colecție.