Cordyceps: Ghid Complet — Ce Cumperi de Fapt, Ce Spune Legea Europeană și Ce Nu Ți Se Poate Promite

Pe scurt: - „Cordyceps” nu este o singură ciupercă. Sub acest nume se vând în Europa trei organisme diferite, cu trei statute juridice diferite în Uniunea Europeană. - Ciuperca tibetană sălbatică nu ajunge în produse de raft. Materia primă costă, pe date de teren publicate, între 2.975 și 12.420 dolari kilogramul. Un produs de câteva zeci de lei nu poate să o conțină. - „Acid cordicepic” nu are nicio legătură cu cordicepina. Este manitol, un alcool de zahăr. Ambele apar pe etichete românești, ca și cum ar fi același lucru. - Nicio ciupercă nu are vreo mențiune de sănătate autorizată în UE. Pentru cordyceps, două cereri au fost evaluate nominal de EFSA și respinse: ID 3127 și ID 4390. - Linia care decide legalitatea nu este specia, ci partea de ciupercă: corp fructifer sau miceliu. Aceeași linie taie prin toată categoria. - Arsenicul din titluri este o problemă reală, dar a altui produs: cifrele mari vin de la ciuperca sălbatică de mare altitudine, nu de la cea cultivată.

Cordycepsul este vândut în România cu un vocabular pe care legislația europeană îl interzice explicit, sub un nume comercial care acoperă cel puțin trei organisme diferite, la prețuri care exclud de la bun început ceea ce imaginea de pe ambalaj sugerează.

Ghidul de față nu încearcă să te convingă nici să cumperi, nici să nu cumperi. Face un singur lucru: pune unul lângă altul ce spune eticheta, ce spune baza de date a Comisiei Europene și ce spune literatura științifică, și arată unde nu se suprapun. La final ai patru întrebări cu care poți verifica orice vânzător de ciuperci, inclusiv pe noi.

Din gama Biovicta

Ciuperci Cordyceps pudră, 100g

40,90 lei

Cumpără →

Trei ciuperci, un singur nume comercial

Prima confuzie este și cea mai costisitoare, fiindcă din ea decurg toate celelalte. Iată cele trei organisme care se vând în Europa sub eticheta „cordyceps”:

1. Ophiocordyceps sinensis — ciuperca-omidă din podișul tibetan, cunoscută local ca yartsa gunbu. Este un complex insectă-ciupercă: sporii infectează larva unei molii fantomă din genul Thitarodes (familia Hepialidae), o consumă din interior, iar din capul larvei crește o clavă subțire, brună. Se recoltează manual, la peste 3.000 de metri altitudine. Cultivarea artificială a complexului insectă-ciupercă a fost realizată industrial în China în jurul anului 2016, dar producția este mică, scumpă și practic absentă de pe raftul european.

2. Cordyceps militaris — o specie complet diferită, care nu parazitează larve de molie în forma cultivată și care se produce industrial pe substrat, în containere. Are aspectul unor clave cilindrice portocalii, fără nicio omidă atașată. Este specia din spatele majorității pudrelor comerciale.

3. Samsoniella hepiali — cunoscută în literatura mai veche ca Paecilomyces hepiali, este tulpina din spatele produselor etichetate CS-4. Nu este o ciupercă recoltată, ci un miceliu obținut prin fermentație în mediu lichid.

Distincția nu este una teoretică, iar în capitolul despre catalogul european vei vedea că cele trei au statute juridice diferite în Uniunea Europeană. Deocamdată reține doar atât: când o etichetă scrie „Cordyceps sinensis” pe un produs cultivat industrial, ori eticheta este greșită, ori produsul este altceva decât ce sugerează prețul.

De unde vine confuzia de nume

Redenumirile taxonomice au întreținut haosul. Specia tibetană a fost mutată din genul Cordyceps în Ophiocordyceps în 2007, deci „Cordyceps sinensis” este astăzi un sinonim vechi, nu denumirea curentă. Iar Samsoniella hepiali și-a primit numele actual abia în 2020, printr-o revizuire publicată în Fungal Diversity (Wang YB și colab., 2020).

Rezultatul practic: trei nume vechi, trei nume noi și un singur cuvânt comercial care le acoperă pe toate.

Aritmetica prețului: de ce cordycepsul de pe raft nu poate fi ciuperca tibetană

Materia primă sălbatică pornește, în datele publicate, de la 2.975 de dolari kilogramul — adică 297 de dolari pentru 100 de grame, de peste treizeci de ori prețul unui produs întreg de raft. Este argumentul care nu are nevoie de genetică, ci doar de o împărțire.

Un studiu de teren publicat în Mountain Research and Development (Pradhan BK și colab., 2020) a urmărit lanțul comercial din Sikkim și a înregistrat prețurile efectiv plătite. Cifrele proprii ale autorilor:

Ia cea mai mică cifră pe kilogram, cea mai favorabilă argumentului contrar: 2.975 de dolari kilogramul, plătiți pe material semiuscat, la primul nivel de intermediere. Înseamnă 297 de dolari pentru 100 de grame de materie primă, înainte de uscarea finală, transport, procesare, ambalare, marjă și TVA.

Orice produs de 100 g care se vinde în România cu câteva zeci de lei este, prin urmare, de peste treizeci de ori mai ieftin decât materia primă pe care numele o sugerează. Nu există lanț de aprovizionare care să explice diferența. Concluzia nu ține de bună-credință sau de rea-credință, ci de aritmetică: produsul conține altceva.

Asta nu înseamnă că produsul este prost. Înseamnă că denumirea care se folosește pentru el este împrumutată de la un lucru pe care nu îl conține.

Cordicepina și „acidul cordicepic”: două lucruri fără nicio legătură

Aici este capcana de vocabular cu cel mai mare impact pe piața românească, fiindcă apare tipărită pe cutii.

Mai multe produse din farmacii se vând ca „extract standardizat cu 10% acid cordicepic”. Sună ca varianta savantă a cordicepinei. Nu este.

„Cordycepic acid” este listat în baza de date PubChem ca sinonim pentru D-manitol, aceeași fișă, aceeași moleculă, aceeași formulă. Manitolul este un îndulcitor de masă, folosit în industria alimentară ca aditiv, și un medicament diuretic osmotic. Nu are nicio înrudire chimică cu cordicepina: una este un poliol cu șase atomi de carbon, cealaltă o nucleozidă cu inel purinic.

Un produs „standardizat cu 10% acid cordicepic” este, citit corect, un produs standardizat la conținutul de manitol.

Cordicepina, molecula care indică specia

Cordicepina, în schimb, chiar este un compus caracteristic — dar nu al ciupercii tibetane, ci al lui Cordyceps militaris.

În 2017, o echipă a caracterizat în Cell Chem Biol clusterul de gene cns1–cns4 care produce cordicepina în C. militaris, cuplând biosinteza ei cu cea a pentostatinei (Xia Y și colab., 2017). În același studiu, cordicepina nu a fost detectată la O. sinensis, iar genele omoloage nu au fost regăsite.

O precizare de rigoare, pentru că știința nu e închisă aici: un alt grup a raportat rezultate contrare (Xiang și colab., Genomics, 2014), iar un comentariu din 2019 numește situația „puzzling”. Formularea prudentă și corectă este așadar: cordicepina este un compus-semnătură al lui C. militaris, nu o dovadă absolută de imposibilitate la cealaltă specie. Nu este nici exclusivă genului: Cordyceps cicadae produce documentat cordicepină, 319 µg/g în scleroți și 155 µg/g în corpul fructifer (Liu T și colab., 2018).

Consecința practică rămâne însă tăioasă. O etichetă care scrie simultan „Cordyceps sinensis” și „bogat în cordicepină” își contrazice singură cele două afirmații. Cele două se susțin greu simultan: dacă produsul conține cordicepină în cantitate măsurabilă, specia declarată este cel mai probabil greșită; dacă specia declarată este corectă, afirmația despre cordicepină este cel mai probabil nesusținută.

CS-4 nu este cordyceps sălbatic, ci alt organism

Aproape toate studiile clinice invocate în marketingul cordycepsului au fost făcute pe CS-4, nu pe ciuperca sălbatică și nici pe pudra din corp fructifer.

CS-4 este o tulpină izolată în China în anii '80 și fermentată în mediu lichid. Problema este că nu se știe cu certitudine ce organism este. O sinteză publicată în Journal of Mycology (Chioza A și Ohga S, 2014) a trecut în revistă candidații propuși de-a lungul timpului ca formă anamorfă a lui O. sinensis și a respins șapte dintre ei, printre care Paecilomyces hepiali. Singurul acceptat pe baza dovezilor morfologice și moleculare a fost Hirsutella sinensis — care se află însă în alte produse comerciale, nu în CS-4.

Iar CS-4, potrivit inventarului industrial publicat în Mycology (Li X și colab., 2015), corespunde tocmai lui Paecilomyces hepiali, adică organismul redenumit ulterior Samsoniella hepiali.

Rezultatul, spus simplu: studiile „pozitive pe Cordyceps sinensis” sunt, în bună parte, studii pe un alt organism decât cel de pe etichetă și decât cel din pungă. Extrapolarea dozelor din acele studii către o pudră de corp fructifer nu se susține.

Ce spune catalogul european: statutul de aliment nou

Comisia Europeană menține Catalogul statutului de aliment nou, o bază de date publică în care fiecare specie primește o fișă. Din cele 967 de intrări, trei privesc organismele vândute ca „cordyceps” — și au trei statute diferite.

Comisia Europeană menține Catalogul statutului de aliment nou (Novel Food Status Catalogue), o bază de date publică în care fiecare specie primește o fișă. Am descărcat setul complet de date direct de la sursă, prin interfața de programare a Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară — 967 de intrări. Iată ce conțin fișele relevante:

Ce înseamnă fiecare, în română:

• „Not yet authorised novel food” — Comisia consideră că specia nu a fost consumată în Uniunea Europeană într-o măsură semnificativă înainte de 15 mai 1997. Potrivit articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283, un aliment nou poate fi pus pe piață doar dacă a fost autorizat și inclus în lista Uniunii.
• „Not novel in food supplements” — statutul favorabil acoperă exclusiv utilizarea în suplimente alimentare, în temeiul articolului 3 alineatul (2) litera (a) punctul (x). Pentru alte utilizări alimentare, evaluarea rămâne deschisă.

În lista Uniunii, adoptată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470, cuvintele „Cordyceps” și „Ophiocordyceps” nu apar niciodată. Nicio specie de cordyceps nu a fost vreodată autorizată ca aliment nou în Uniunea Europeană.

Trei precizări obligatorii, ca să nu tragi concluzii mai mari decât suportă documentul

Prima: catalogul nu este act normativ. Comisia îl descrie ea însăși drept „a non-binding tool” și „a non-exhaustive list” — un instrument de orientare, nu un permis de vânzare și nici o interdicție. Forța juridică o dau Regulamentul 2015/2283 și lista Uniunii.

A doua: încadrarea unui produs concret o face autoritatea națională, pe baza documentației lui, nu un articol de blog. Ce poți face tu, la fel ca noi, este să citești fișa și să pui întrebarea corectă vânzătorului.

A treia: regula se aplică efectiv. În iulie 2022, Belgia a notificat în sistemul european de alertă rapidă RASFF, sub numărul 2022.4226, un supliment provenit din Franța pentru „ingredient alimentar nou neautorizat Cordyceps militaris”. Măsurile raportate au fost retragerea de pe piață și rechemarea de la consumatori, iar produsul fusese distribuit în cinci țări.

Din gama Biovicta

Hericium pudră BIO (Coama Leului), 125g

40,72 lei

Cumpără →

Linia care decide legalitatea nu este specia, ci partea de ciupercă

Aici articolul devine util pentru toată categoria de ciuperci, nu doar pentru cordyceps. Din același set de date al Comisiei rezultă un tipar remarcabil de consecvent:

Trei observații care merită scoase în evidență:

Corpul fructifer și miceliul nu sunt același lucru, nici biologic, nici juridic. Corpul fructifer este ciuperca propriu-zisă. Miceliul este rețeaua de filamente din care crește ea, iar când se cultivă pe cereale, pudra rezultată conține și substratul nedigerat.

Shiitake este singura excepție autorizată din tot grupul: un extract micelial obținut prin fermentație submersă a fost autorizat printr-o decizie a Comisiei din 2011, pe baza unui aviz EFSA. Nu are legătură cu pudrele obișnuite.

Cordyceps militaris este singura din listă la care nicio parte nu are statut favorabil. La toate celelalte, corpul fructifer trece.

De ce nicio ciupercă nu are voie să „facă bine” pe etichetă

Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 funcționează pe principiul listei închise: o mențiune de sănătate este permisă numai dacă figurează în lista autorizată. Tot ce nu e pe listă este interzis, indiferent dacă e adevărat.

A existat multă vreme o portiță, iar o parte din piață se bazează pe ea și astăzi. În 2010, Comisia a suspendat evaluarea a peste două mii de mențiuni depuse pentru plante și ciuperci, care au rămas într-un limb administrativ: nici autorizate, nici respinse, cunoscute în industrie drept lista „on hold”. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a închis discuția pe 30 aprilie 2025, în cauza C-386/23 Novel Nutriology: mențiunile de sănătate pentru substanțe botanice nu pot fi folosite fără autorizare prealabilă, oricât ar dura evaluarea Comisiei.

Pentru cordyceps, portița oricum nu se aplica. Mențiunile lui nu au rămas în așteptare — au fost evaluate și respinse.

Pentru cordyceps, două cereri au fost evaluate nominal și respinse:

Avizele EFSA corespunzătoare sunt EFSA Journal 2011;9(6):2247 și 2010;8(10):1752. Nu există nicio portiță de tip „mențiune în curs de evaluare”: căutarea în registrul mențiunilor aflate în evaluare nu returnează niciun „Cordyceps”.

Aceeași soartă au avut-o reishi (ID 4407), shiitake (ID 3774 și 2075), maitake (ID 2064) și speciile de Pleurotus. Chaga, coama leului și tremella nu figurează deloc în registru — nici autorizate, nici respinse, ceea ce nu e același lucru cu a fi permise.

O corectură pe care merită să o știi, fiindcă altfel afirmația „nicio ciupercă n-a fost autorizată vreodată” se demontează ușor: a existat una. Monacolina K din orezul roșu fermentat cu Monascus purpureus a avut o mențiune autorizată — și a fost eliminată prin Regulamentul (UE) 2024/2041, aplicabil din 19 august 2024.

Formulările care par sigure și nu sunt

• „Adaptogen”. Nu este un cuvânt neutru: este chiar primul termen din mențiunea ID 3127, formulată la depunere ca „Adaptogen, supports energy level, invigoration of the body, supports immune system” — și respinsă ca atare. Folosit pe o etichetă, comunică exact efectul care a fost evaluat și refuzat. Vezi și ghidul despre ashwagandha, unde discutăm aceeași categorie.
• „Utilizat tradițional pentru energie.” „Tradițional” nu este un scut juridic. „Pentru energie” exprimă un efect, deci intră în definiția mențiunii de sănătate.
• „Bogat în cordicepină / polizaharide / beta-glucani.” Sunt mențiuni nutriționale, iar lista lor din anexa la regulament este și ea închisă. Niciuna dintre acestea nu figurează acolo — deci sunt interzise chiar dacă cifra e corectă.
• „Beta-glucanii contribuie la menținerea unor niveluri normale ale colesterolului din sânge.” Mențiunea există, dar condiția de utilizare enumeră limitativ ovăzul, tărâțele de ovăz, orzul și tărâțele de orz, cu minimum 1 g de beta-glucani pe porție — vezi ghidul despre ovăz. Beta-glucanii fungici sunt molecule diferite, β-(1,3)/(1,6).
• „Sursă naturală de vitamina D.” La o porție de 1–3 g de pudră netratată cu ultraviolete, aportul este sub pragul care permite mențiunea.

Ce se poate spune legal: fapte de compoziție susținute de buletin de analiză, informație botanică și istorică fără verb de efect, mențiuni nutriționale doar dacă pragurile din anexă sunt îndeplinite. Cam atât.

Arsenicul: frica este reală, dar este despre alt produs

Vei găsi titluri alarmante despre arsenicul din cordyceps. Cifrele sunt reale, dar aproape toate provin de la ciuperca sălbatică, iar transferul lor asupra produsului cultivat este o eroare.

Sursele sunt trei studii ale unor echipe chineze publicate în Molecules și Chinese Medicine în 2018 (Guo LX și colab.; Zhou L și colab.).

Raportul brut între sălbatic și cultivat este de circa 113× pe arsen total. Dar aici trebuie făcută precizarea care lipsește din toate rezumatele: doar o parte din arsen este toxicologic relevantă. La ciuperca sălbatică, arsenul anorganic reprezintă în jur de 7% din total; la cea cultivată, între 77 și 85%. Raportat la fracțiunea anorganică, diferența scade de la 113× la aproximativ 10×: în jur de 0,32 mg/kg arsen anorganic la ciuperca sălbatică, față de 0,034 mg/kg la C. militaris cultivat.

Trei nuanțe de onestitate:

Mecanismul este substratul, nu specia. Autorii atribuie explicit nivelurile mici din materialul cultivat conținutului scăzut de arsen din substrat. Într-un experiment citat de aceiași autori, ciuperca albă comună cultivată pe un substrat contaminat deliberat cu 1.000 mg As(V)/kg a acumulat 22,8 mg/kg arsen anorganic, adică 98% din arsenul total. „Cultivat înseamnă curat” este fals ca regulă generală.

Concluzia liniștitoare depinde de o ipoteză nedemonstrată. Aceiași autori obțin un coeficient de risc peste 1 dacă iau în calcul arsenul total. Rezultatul favorabil se sprijină pe presupunerea că fracțiunea organică — circa 91% din total, în mare parte compuși neidentificați — este netoxică.

Uniunea Europeană nu are nicio limită de arsen pentru ciuperci sau suplimente. Regulamentul (UE) 2023/915 reglementează arsenicul doar la orez, alimente pentru sugari, sucuri de fructe, sare și, din octombrie 2025, pește și fructe de mare. Limita de 1 mg/kg pe care o vei vedea citată este chinezească, nu europeană.

Ce limite există totuși

Pentru plumb și cadmiu, regulamentul chiar are valori — și felul în care sunt scrise contează:

Observă asimetria: la cadmiu, legiuitorul a scris o categorie-umbrelă pentru ciupercile de cultură; la plumb, nu — doar trei specii nominalizate. Consecința e că pentru o pudră de cordyceps limita de plumb aplicabilă depinde de felul în care este pus produsul pe piață, ca aliment obișnuit sau ca supliment. Diferența la cadmiu, între 0,050 și 1,0 mg/kg, este de douăzeci de ori.

Că problema plumbului nu e teoretică o arată un caz publicat în Science of the Total Environment încă din 1996: o pudră de cordyceps analizată după o intoxicație conținea aproximativ 20.000 ppm plumb.

Ce arată testele de identitate de pe piața europeană

Un studiu italian publicat în Nutrients în 2023, cu titlul „Mushroom-Based Supplements in Italy: Let's Open Pandora's Box”, a analizat 19 suplimente cu ciuperci de pe piața italiană.

Rezultatul: doar 6 din 19 corespundeau speciei de pe etichetă, potrivit rezumatului lucrării. Secțiunea de rezultate a aceleiași lucrări enumeră nominal cinci probe, ceea ce spune ceva și despre rigoarea din domeniu.

Două detalii merită reținute. Proba numărul 17, etichetată Agaricus blazei, a dat secvențe cu 92% omologie față de Cordyceps militaris — sub pragul la care autorii consideră sigură identificarea speciei, deci nu se poate spune că era cordyceps, ci doar că nu era ce scria pe etichetă. Iar conținutul de ergosterol a variat de 163 de ori între probe, ceea ce sugerează cantități foarte diferite de material fungic real.

Nu există, contrar a ceea ce circulă, un studiu publicat care să dea un procent de falsificare specific pentru cordyceps. Cifra de mai sus se referă la suplimente cu ciuperci în general.

Ce beneficii i se atribuie cordycepsului și ce arată studiile clinice

Baza de date LiverTox, administrată de institutele naționale de sănătate din Statele Unite, formulează concluzia cel mai direct în monografia despre cordyceps, actualizată în iunie 2025: niciunul dintre efectele benefice atribuite cordycepsului nu a fost demonstrat în studii clinice la om.

O meta-analiză din 2025, publicată în Frontiers in Nutrition, a inclus 14 studii randomizate pe 528 de sportivi, dintre care patru pe C. sinensis și unul pe extract micelial de C. militaris. Rezultatul ei cantitativ este favorabil: la 2-3 g pe zi timp de 6-12 săptămâni, autorii raportează îmbunătățiri semnificative statistic ale performanței de anduranță, ale pragului ventilator și ale VO₂peak.

Redăm cifra pentru că onestitatea cere să dai și rezultatul care nu-ți convine. Trei precizări o încadrează însă corect. Prima: autorii semnalează ei înșiși un semnal de alarmă metodologic — 13 din 14 trialuri au raportat rezultate favorabile, tipar care sugerează mai degrabă bias de publicare decât consistență, iar ei scriu explicit că mărimea reală a efectului este probabil supraestimată. A doua: majoritatea acelor studii au folosit CS-4, adică Samsoniella hepiali, nu pudră din corp fructifer, deci concluzia nu se transferă automat la ce se vinde. A treia, decisivă juridic: o meta-analiză pe sportivi antrenați nu este același lucru cu o mențiune substanțiată în sensul Regulamentului 1924/2006, care cere dovezi pe populația generală și o relație cauză-efect stabilită. Exact acest efect a fost evaluat de EFSA și respins.

Un trial controlat cu placebo pe 12 săptămâni, cu CS-4 la 999 mg pe zi, la 20 de adulți între 50 și 75 de ani, a raportat o creștere de 10,5% a pragului metabolic, deci un rezultat pozitiv pe obiectivul principal. Ce merită reținut aici este însă un rezultat secundar, rareori citat: tensiunea arterială nu s-a modificat în niciunul dintre grupuri, iar autorii nu au înregistrat evenimente adverse.

Ce se știe despre siguranță

Contraindicațiile care circulă pe paginile de produs românești sunt, în bună parte, liste copiate. Iată ce susține literatura și ce nu:

• Anticoagulante și intervenții chirurgicale — singura precauție cu bază publicată. Există un caz raportat în 2018 de sângerare prelungită după extracție dentară, asociat consumului de cordyceps.
• Imunosupresoare și transplant — avertismentul „interzis” este contrazis frontal de literatură: o sinteză Cochrane din 2015 a analizat 5 studii randomizate cu 447 de pacienți transplantați renal cărora li s-a administrat cordyceps, iar un studiu pe 202 pacienți a folosit 3 g pe zi, în plus față de regimul imunosupresor. Atenție însă: tocmai acele studii au arătat că dozele și concentrațiile de ciclosporină s-au modificat semnificativ. Precauția este justificată, dar din motivul opus celui invocat de obicei — interacțiune medicamentoasă reală, nu „stimulare imunitară”.
• Boli autoimune — nu am găsit date umane care să susțină avertismentul.
• Hipotensiune — singurul trial cu monitorizare tensională nu a găsit nicio modificare.

Mituri care circulă în română

„Cordycepsul este protejat de CITES.” Fals. Niciun fung nu figurează în anexele I, II sau III ale convenției. Confuzia vine probabil de la statutul de conservare: O. sinensis este într-adevăr clasificat drept Vulnerabil pe Lista Roșie IUCN. Vulnerabil pe o listă de conservare și reglementat printr-o convenție comercială sunt însă două lucruri diferite.

„Miceliul e la fel cu ciuperca.” Fals biologic și, cum ai văzut mai sus, fals și juridic: la cinci dintre speciile din categorie, corpul fructifer și pudra de miceliu au statute opuse în catalogul european.

„Recordurile atletelor chineze din 1993 dovedesc efectul.” Povestea care a lansat cordycepsul în Occident este cea a unei serii de recorduri atribuite public, de antrenorul lotului, unui preparat care conținea și cordyceps. Este o anecdotă, nu o dovadă. Iar exact acest efect — rezistența la efort — a fost ulterior evaluat formal de EFSA și respins, sub ID 3127.

„Prețul mic înseamnă că e o afacere bună.” Prețul mic înseamnă, în mod aproape sigur, că nu e specia sălbatică. Ceea ce nu e neapărat rău — dar înseamnă că plătești pentru un produs cultivat, și e corect să știi asta.

Patru întrebări cu care verifici orice vânzător de ciuperci

Dacă reții un singur lucru din tot ghidul, reține lista asta. Se aplică oricărui vânzător, inclusiv nouă.

1. Care este specia exactă, confirmată prin secvențiere? Nu „cordyceps”, ci denumirea latină completă. Identificarea serioasă înseamnă secvențierea regiunii ITS, iar rezultatul apare în buletinul de analiză. Un vânzător care nu poate răspunde nu știe ce vinde.

2. Corp fructifer sau miceliu? Este întrebarea cu cea mai mare miză juridică și calitativă. Dacă răspunsul este „miceliu pe cereale”, întreabă mai departe cât substrat rămâne în produsul finit — reziduul poate merge de la circa 15% la peste jumătate, iar dacă substratul este grâu sau soia, vorbim de alergeni din anexa II care ar trebui declarați.

3. Cât beta-glucan are, măsurat separat de alfa-glucan? Acesta este testul care demască pudrele diluate cu amidon din substrat. „Polizaharide 30%” nu înseamnă nimic: amidonul este și el o polizaharidă. Există o metodă validată de separare (McCleary și Draga, Journal of AOAC International, 2016). Cere cifra de beta-glucan, nu cea de „polizaharide”.

4. Ce arată buletinul de metale grele și cum e încadrat produsul? Cere valorile pentru plumb, cadmiu și arsen, plus încadrarea: aliment obișnuit sau supliment alimentar. De ea depinde ce limită legală se aplică, iar la cadmiu diferența este de douăzeci de ori.

Cordyceps la Biovicta

Noi vindem Cordyceps pudră, 100 g, la 40,90 lei. Este pudră, nu capsule, deci fără gelatină, stearat de magneziu sau alți excipienți, iar dozajul rămâne la latitudinea ta. Spre deosebire de restul gamei noastre de ciuperci, acest produs nu este certificat ecologic.

Acum partea incomodă, fiindcă altfel tot ghidul de mai sus ar fi ipocrit. Prima dintre cele patru întrebări este „care este specia exactă?”. La momentul publicării acestui articol, pagina noastră de produs menționează două denumiri de specie, Ophiocordyceps sinensis și Cordyceps militaris, fără să spună care este în pungă. Este exact ambiguitatea pe care articolul o reproșează pieței, iar faptul că am descoperit-o documentând acest ghid nu o face mai puțin a noastră. Un aliment nu poate avea identitate opțională, iar o pagină care numește două specii nu răspunde la întrebarea pe care tocmai ți-am spus să o pui.

Nu vei găsi pe pagina lui, și nu vei găsi nici aici, vreo afirmație despre energie, rezistență, imunitate sau antioxidanți. Ai citit mai sus de ce: acele afirmații au fost evaluate nominal și respinse, iar noi nu avem de gând să le folosim.

Ce putem spune este ce ai citit în acest ghid: cele patru întrebări de mai sus sunt întrebările corecte, și ni le poți pune și nouă. Le tratăm ca pe standardul pe care ni-l aplicăm.

Restul gamei este din corp fructifer, iar acolo statutul din catalogul european este mai simplu. O excepție, pe care ar fi necinstit să o ascundem tocmai într-un articol despre asta: la chaga, statutul favorabil acoperă doar utilizarea în suplimente alimentare, așa cum arată tabelul de mai sus.

• Reishi pudră BIO (Ganoderma lucidum), 100 g. Vezi și ghidul despre ganoderma.
• Hericium pudră BIO — coama leului, 125 g. Vezi și ghidul complet despre hericium.
• Shiitake pudră BIO (Lentinula edodes), 200 g
• Chaga pulbere BIO (Inonotus obliquus), 125 g
• Tremella pulbere BIO (Tremella fuciformis), 100 g

Vezi gama completă de superalimente.

Întrebări frecvente

Ce este de fapt cordycepsul? Cordycepsul nu este o singură ciupercă. Sub acest nume comercial se vând trei organisme diferite: Ophiocordyceps sinensis, ciuperca-omidă sălbatică din Tibet; Cordyceps militaris, o specie diferită, cultivată industrial pe substrat; și Samsoniella hepiali, miceliul fermentat în mediu lichid, vândut sub codul CS-4.

Cordycepsul ieftin este fals? Nu neapărat fals, dar aproape sigur nu este specia tibetană sălbatică. Materia primă sălbatică costă de la 2.975 de dolari kilogramul în sus, ceea ce face imposibil ca un produs de 100 g vândut cu câteva zeci de lei să conțină această specie.

Ce înseamnă „acid cordicepic” de pe etichete? Manitol, un alcool de zahăr. „Cordycepic acid” este listat în PubChem ca sinonim pentru D-manitol, cod CID 6251. Nu are legătură chimică cu cordicepina, care este o nucleozidă, cod CID 6303.

Are cordycepsul mențiuni de sănătate autorizate în UE? Nu. Două cereri au fost evaluate de EFSA și respinse: ID 3127, pentru imunitate, vigoare și rezistență la efort, și ID 4390, pentru neutralizarea radicalilor liberi. Nicio specie de ciupercă nu are astăzi vreo mențiune autorizată.

Care e diferența dintre corp fructifer și miceliu? Corpul fructifer este ciuperca propriu-zisă. Miceliul este rețeaua de filamente din care crește ea. Când miceliul se cultivă pe cereale, pudra rezultată conține și substratul nedigerat. În catalogul european al alimentelor noi, cele două au adesea statute diferite pentru aceeași specie.

Este adevărat că are arsen? Cifrele mari, de 4 până la 10 mg/kg, provin de la ciuperca sălbatică de mare altitudine. La materialul cultivat, valorile publicate sunt de circa o sută de ori mai mici. Uniunea Europeană nu are o limită de arsen pentru ciuperci; limita de 1 mg/kg citată frecvent este din legislația chineză.

La ce beneficii se folosește cordycepsul? Beneficiile invocate în marketing sunt energia, imunitatea și rezistența la efort. Niciunul nu are o mențiune de sănătate autorizată în Uniunea Europeană: ambele cereri depuse pentru cordyceps au fost evaluate de EFSA și respinse, sub ID 3127 și ID 4390. Ce se poate spune legal despre un astfel de produs sunt faptele de compoziție din buletinul de analiză.

Cordycepsul este o specie protejată? Niciun fung nu figurează în anexele CITES. Ophiocordyceps sinensis este însă clasificat drept Vulnerabil pe Lista Roșie IUCN, ceea ce este un statut de conservare, nu o reglementare comercială.

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical. Dacă urmezi un tratament medicamentos, dacă ești însărcinată sau alăptezi, consultă medicul înainte de a folosi orice supliment sau pudră vegetală. Se recomandă oprirea administrării cu două săptămâni înainte de orice intervenție chirurgicală sau stomatologică.

Surse

1. Comisia Europeană, Novel Food Status Catalogue — fișele POL-NF-09242 (Cordyceps militaris), POL-NF-00277 (Ophiocordyceps sinensis), POL-NF-14241 (Samsoniella hepiali), POL-NF-00372, POL-NF-00389, POL-NF-00396, POL-NF-00430, POL-NF-00469, POL-NF-14761. Date consultate la 2 august 2026.
2. Regulamentul (UE) 2015/2283 privind alimentele noi, articolele 3, 4 și 6.
3. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 de stabilire a listei Uniunii cu alimente noi.
4. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate, articolele 8 și 10.
5. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 de stabilire a listei mențiunilor de sănătate permise, versiune consolidată.
6. Regulamentul (UE) 2024/2041 privind monacolinele din orezul roșu fermentat.
7. Registrul UE al mențiunilor nutriționale și de sănătate — mențiunile ID 3127 și ID 4390.
8. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. EFSA Journal 2011;9(6):2247 și 2010;8(10):1752.
9. Regulamentul (UE) 2023/915 privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din alimente.
10. Sistemul RASFF, notificarea 2022.4226, Belgia, iulie 2022.
11. Pradhan BK și colab. Yartsa Gunbu Collection and Trade in Sikkim. Mountain Research and Development 2020;40(2).
12. Xia Y și colab. Fungal Cordycepin Biosynthesis Is Coupled with the Production of the Safeguard Molecule Pentostatin. Cell Chemical Biology 2017;24(12):1479-1489.
13. Liu T și colab. Cordycepin content in Cordyceps cicadae. Royal Society Open Science 2018;5(12):181247.
14. Chioza A, Ohga S. A Review on Fungal Isolates Reported as Anamorphs of Ophiocordyceps sinensis. Journal of Mycology 2014;2014:913917.
15. Li X și colab. Cordyceps industry in China. Mycology 2015.
16. Wang YB, Wang Y, Fan Q și colab. Multigene phylogeny of the family Cordycipitaceae: new taxa and the new systematic position of Paecilomyces hepiali. Fungal Diversity 2020;103.
17. Guo LX și colab. Arsenic Speciation in Wild Ophiocordyceps sinensis. Molecules 2018;23(5):1012.
18. Guo LX și colab. Arsenic in Cultivated Fungi. Molecules 2018;23(11):2804.
19. Zhou L și colab. Arsenic in Ophiocordyceps sinensis from Qinghai. Chinese Medicine 2018;13:40.
20. Wu TN și colab. Lead poisoning caused by contaminated Cordyceps. Science of the Total Environment 1996;182(1-3):193-195.
21. Risoli S și colab. Mushroom-Based Supplements in Italy: Let's Open Pandora's Box. Nutrients 2023;15(3):776.
22. LiverTox: Clinical and Research Information on Drug-Induced Liver Injury — monografia Cordyceps. NCBI Bookshelf NBK615916.
23. Hong T, Zhang M, Fan J. Cordyceps sinensis for chronic kidney disease. Cochrane Database of Systematic Reviews 2015, CD009698.
24. Li Y și colab. Effect of Cordyceps sinensis on renal transplant recipients. Transplantation Proceedings 2009;41(5):1565-1569.
25. Chen S și colab. Effect of Cs-4 on exercise performance. Journal of Alternative and Complementary Medicine 2010;16(5):585-590.
26. Hatton MN și colab. Oral bleeding associated with cordyceps. Oral Surgery, Oral Medicine, Oral Pathology and Oral Radiology 2018;126(6):494-500.
27. Shu MY și colab. Meta-analiză privind cordyceps. Frontiers in Nutrition 2025;12:1670416.
28. McCleary BV, Draga A. Measurement of β-Glucan in Mushrooms and Mycelial Products. Journal of AOAC International 2016;99(2):364-373.
29. PubChem, National Library of Medicine — CID 6251 (manitol / cordycepic acid) și CID 6303 (cordicepină).
30. IUCN Red List of Threatened Species — Ophiocordyceps sinensis.