Nuci Braziliene și Seleniu: Ghid Complet — Ce Se Poate Spune Legal, Cât Conțin de Fapt și De Ce Numărul de Nuci Nu Este o Unitate de Măsură

Pe scurt: - Seleniul are șase mențiuni de sănătate autorizate în Uniunea Europeană. Le redăm mai jos în textul oficial românesc. Este o situație rară: majoritatea ingredientelor de pe raftul de superalimente nu au niciuna. - Nuca braziliană îndeplinește condiția legală cu un ordin de mărime. Pragul este 8,25 µg de seleniu la 100 g. Produsul îl depășește cu un ordin de mărime la orice medie de lot documentată. - Limita superioară de siguranță este 255 µg pe zi, stabilită de EFSA în 2023. Nu 300, nu 400 — acelea sunt o valoare abrogată și una americană. - O singură nucă poate conține între aproximativ 8 și 400 µg de seleniu, în funcție de solul pe care a crescut. EFSA numește nominal consumatorii regulați de nuci braziliene printre puținii adulți europeni care pot depăși limita. - Solurile amazoniene nu sunt bogate în seleniu. În singurul studiu care le-a măsurat, 98% dintre probe se clasifică drept deficitare. - Recomandarea prudentă este o nucă pe zi. Nu pentru că a doua ar fi periculoasă, ci pentru că nimeni nu îți poate spune cât seleniu are prima.

Există un singur lucru pe care îl poți afirma cu certitudine despre nucile braziliene, și acela este exact lucrul pe care legea îl cere ca să poți face o mențiune de sănătate. Tot restul — câte micrograme, câte nuci, dacă e prea mult — nu se poate ști fără buletin de analiză pe lot.

Pragul legal este atât de jos față de conținutul real încât e îndeplinit orice s-ar întâmpla. Pragul de siguranță este atât de aproape încât o singură nucă îl poate atinge sau nu, în funcție de un sol pe care nimeni nu ți-l declară pe ambalaj.

Ghidul de față pune cele două alături, cu cifre verificabile.

Informațiile de mai jos se referă la seleniu ca nutrient. Efectele descrise se obțin în cadrul unei alimentații variate și echilibrate și al unui stil de viață sănătos.

Din gama Biovicta

Nuci braziliene BIO, 150g

29,60 lei

Cumpără →

Cele șase mențiuni autorizate pentru seleniu, în textul oficial

Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 funcționează pe principiul listei închise: o mențiune de sănătate este permisă numai dacă figurează în lista autorizată, adoptată prin Regulamentul (UE) nr. 432/2012. Pentru seleniu, lista conține exact șase intrări.

Le redăm în forma exactă din textul consolidat în limba română, pentru că formularea contează juridic până la ultimul cuvânt:

Toate șase au aceeași condiție de utilizare, redată aici verbatim:

„Mențiunea poate fi utilizată doar pentru produsele alimentare care sunt cel puțin o sursă de seleniu, astfel cum apare în mențiunea SURSĂ DE [DENUMIREA VITAMINEI/VITAMINELOR] ȘI/SAU [DENUMIREA MINERALULUI/MINERALELOR], prevăzută în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.”

Nu există nicio condiție suplimentară specifică seleniului. Bariera este strict cantitativă — spre deosebire de glucomanan, de exemplu, unde legea impune și un avertisment obligatoriu, așa cum am arătat în ghidul despre konjac.

Cum se calculează pragul

Lanțul juridic are patru verigi și merită parcurs, fiindcă nimeni nu îl scrie:

1. Anexa la Regulamentul 1924/2006, la mențiunea SURSĂ DE, trimite la anexa Directivei 90/496/CEE.
2. Directiva a fost abrogată de la 13 decembrie 2014 prin articolul 53 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, care prevede că trimiterile la actul abrogat se citesc ca trimiteri la noul regulament.
3. Anexa XIII partea A punctul 2 din Regulamentul 1169/2011 stabilește pragul: 15% din valoarea de referință, la 100 g, pentru alte produse decât băuturile.
4. Aceeași anexă, punctul 1, dă valoarea de referință pentru seleniu: 55 µg.

Rezultatul: sursă de seleniu = 8,25 µg la 100 g. Bogat în seleniu = 16,5 µg la 100 g.

Nucile braziliene trec pragul de „bogat în” la orice medie de lot documentată în literatură. Chiar și cea mai săracă mediană regională măsurată, 2,07 mg/kg în Mato Grosso, înseamnă 207 µg la 100 g — de peste douăsprezece ori pragul.

O precizare care contează: conformitatea se evaluează pe produsul comercializat, nu pe sămânța individuală. La nivel de sămânță, variația este atât de mare încât nuci izolate pot coborî sub prag — cea mai săracă nucă din cele 162 măsurate individual de Chang și colegii avea 3 µg la 100 g. Aceeași variație explică și de ce, la celălalt capăt, una singură poate depăși limita de siguranță. Ce urmează arată însă că exact această abundență e problema, nu soluția.

Trei precizări care se ratează sistematic

EFSA nu autorizează nimic. EFSA emite avize științifice; autorizarea o face Comisia Europeană, prin Regulamentul 432/2012. Formularea „claim aprobat de EFSA”, care apare pe zeci de pagini românești, este greșită.

Reformularea e permisă, lărgirea nu. Poți spune altfel același lucru, dar „susține tiroida” sau „optimizare tiroidiană” nu sunt reformulări: „optimizare” implică ameliorare peste normal, iar textul autorizat vorbește despre funcționarea normală. La fel, „menținerea părului și unghiilor normale” comasează două mențiuni distincte într-una singură.

„Antioxidant” singur nu ține loc de nimic. Este o trimitere generală nespecifică în sensul articolului 10 alineatul (3) și este permisă doar însoțită de mențiunea autorizată corespunzătoare — aceea despre protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.

55, 70, 255, 300, 400: cinci cifre care par același lucru

Aproape orice text românesc despre seleniu amestecă aceste numere. Ele măsoară lucruri diferite, iar două dintre ele nu sunt nici măcar europene.

Cifrele de referință

EFSA a concluzionat că datele disponibile sunt insuficiente pentru a stabili o necesitate medie sau un aport de referință al populației pentru seleniu, așa că a dat doar un aport adecvat. Prin urmare, sintagma „necesarul zilnic recomandat conform EFSA” este greșită de două ori: și cifra, și conceptul.

O notă de precizie, ca să nu exagerăm în cealaltă direcție: 55 µg este un aport adecvat EFSA — dar pentru adolescenții de 11-14 ani, nu pentru adulți.

Limitele superioare

Limita europeană a fost coborâtă în ianuarie 2023. Reperul pe care se sprijină este căderea părului, observată în studiul SELECT — 35.533 de participanți randomizați, aproximativ 200 µg pe zi din supliment peste circa 130 µg din alimentație, urmăriți în mediană 5,5 ani. Riscul relativ de alopecie a fost 1,28. Din acel nivel de 330 µg pe zi, împărțit la un factor de incertitudine de 1,3, rezultă cei 255 µg.

Limitele pentru copii, derivate prin scalare alometrică: 45 µg la 4-6 luni, 55 la 7-11 luni, 70 la 1-3 ani, 95 la 4-6 ani, 130 la 7-10 ani, 180 la 11-14 ani, 230 la 15-17 ani.

Un detaliu contraintuitiv, care merită spus fiindcă „EFSA a coborât toate limitele” e fals: față de valorile din 2000, limitele pentru 1-3 ani și 4-6 ani au crescut.

O precizare juridică obligatorie: limita superioară EFSA este o valoare științifică de evaluare a riscului, nu o limită legală. Comisia nu a adoptat cantitățile maxime prevăzute la articolul 5 din Directiva 2002/46/CE. Corect este „depășește limita superioară de siguranță stabilită de EFSA”, niciodată „limita legală”.

Câți micrograme are, de fapt, o nucă braziliană?

Aici se prăbușește orice recomandare exprimată în număr de nuci.

Cele două cifre USDA care diferă de șapte ori

Raportul dintre ele este de aproape șapte ori. Nu e o diferență de umiditate și nu sunt forme diferite de produs — ambele sunt miez crud, decojit. Iar intervalul măsurătorii noi, 210-377, este inclus în intervalul celei vechi, 136-2.740.

Concluzia corectă nu este că valoarea reală ar fi 280. Ar fi aceeași eroare metodologică, doar în cealaltă direcție. Concluzia corectă este că nicio cifră unică nu poate fi atribuită acestui aliment.

Cât variază, măsurat pe teren

• Pe state braziliene (Silva Junior și colab., Chemosphere, 2017), 71 de arbori, valori mediane: Mato Grosso 2,07 · Acre 2,52 · Roraima 9,96 · Amapá 50,93 · Amazonas 68,15 mg/kg. Un raport de 33 de ori între extreme. Siturile bogate se află la 30-70 km de fluviul Amazon, cele sărace la 900-1.000 km.
• Pe nuci individuale (Chang și colab., Chemosphere, 1995), 162 de nuci analizate una câte una: regiunea Acre-Rondônia 3,06 ± 4,01 ppm, cu valori între 0,03 și 31,7; regiunea Manaus-Belém 36,0 ± 50,0 ppm, cu valori între 1,25 și 512. Deviația standard depășește media în ambele regiuni.
• În interiorul aceleiași pungi (Lima și colab., Plants, 2019): un lot comercial a dat o medie de 49 mg/kg, cu valori de la 25 la 76; altul, 28 mg/kg, cu valori de la 10 la 79. O variație de opt ori între semințe din același lot.

EFSA rezumă situația în avizul din 2023 astfel: concentrații medii între 5 și 72 µg pe gram, cu până la 400 µg pe nucă.

Cât ajunge de fapt în om

Un singur studiu clinic a cântărit efectiv aportul, în loc să îl estimeze. Thomson și colegii (American Journal of Clinical Nutrition, 2008) au dat participanților două nuci pe zi, „menite să furnizeze aproximativ 100 µg”. Analiza a arătat că furnizau, în medie, 53 µg — adică vreo 26,5 µg pe nucă.

Aceasta este ilustrarea perfectă a problemei: chiar și cercetătorii care încearcă să dozeze cu grijă ratează ținta la jumătate.

Mitul solului bogat: de ce variază atât de mult

Explicația care circulă peste tot spune că nucile braziliene cresc în soluri bogate în seleniu, pe care rădăcinile adânci ale arborelui le extrag. Este falsă în ambele jumătăți.

Studiul din 2017 a măsurat solul direct sub coroana arborilor, la trei adâncimi. Rezultatul: seleniu total între 65,76 și 625,91 µg/kg, cu o mediană de 262 µg/kg. 98% dintre probe se situează sub pragul de 600 µg/kg, adică se clasifică drept soluri deficitare în seleniu. Media mondială a solurilor este în jur de 0,4 mg/kg. Unul dintre rezultatele evidențiate de autorii înșiși sună textual: nu toate nucile braziliene sunt bogate în seleniu.

Cât despre rădăcini: cuvântul nu apare deloc în lucrare. O căutare sistematică în PubMed pentru legătura dintre Bertholletia, rădăcini sau micorize și seleniu returnează un singur rezultat, chiar acest studiu.

Ce s-a măsurat de fapt este că aciditatea solului, nu abundența, prezice cel mai bine conținutul. Solurile tropicale bogate în oxizi de fier și aluminiu capătă sarcini pozitive în condiții acide și adsorb selenitul și selenatul, reducându-le disponibilitatea. Autorii scriu explicit că motivul unor asemenea conținuturi nu este bine stabilit.

Faptul care înlocuiește mitul este mai interesant decât mitul: chiar și arborii din solurile cele mai sărace produceau nuci cu concentrații cu un ordin de mărime mai mari decât solul din care creșteau. Arborele concentrează, nu preia pasiv. Cum face asta rămâne, deocamdată, o întrebare deschisă.

Din gama Biovicta

Migdale crude RAW BIO, 150g

18,70 lei

Cumpără →

Aritmetica pe care n-o face nimeni: câte nuci până la limită

Să punem cifrele cap la cap. O nucă braziliană decojită cântărește în jur de 5 g în convenția USDA. Limita superioară de siguranță este 255 µg pe zi, din toate sursele, inclusiv suplimente.

Citit corect: la un lot sărac, zece nuci rămân sub limită. La un lot bogat, o singură nucă o depășește. Un pumn obișnuit de 30 g depășește limita la orice lot peste 8,5 µg/g.

EFSA formulează același lucru în avizul din 2023: o porție de cinci sau șase nuci braziliene poate furniza între aproximativ 100 și 2.000 µg de seleniu.

Și tot EFSA identifică nominal cine riscă să depășească limita: consumatorii adulți nu depășesc, de regulă, limita superioară, cu excepția utilizatorilor regulați de suplimente cu doze mari de seleniu și a consumatorilor regulați de nuci braziliene**.

Este singurul aliment obișnuit din raft pentru care autoritatea europeană numește produsul pe nume în acest context.

Concluzia practică nu este „mănâncă mai puțin de X nuci”. Este că numărul de nuci nu funcționează ca unitate de măsură pentru seleniu. Fără o valoare declarată pe lot, orice plafon exprimat în bucăți este ghicit.

Selenoza: cazurile faimoase sunt de la altă nucă

Aici trebuie spus lucrul care lipsește din toate articolele alarmiste.

Nu există niciun raport de caz publicat de selenoză cauzată de nuci braziliene. O căutare sistematică în PubMed pentru Bertholletia combinat cu selenoză, toxicitate sau intoxicație returnează 36 de rezultate, dintre care niciunul nu descrie un caz de selenoză la om provocat de această specie. Cele găsite sunt despre aflatoxine, bariu și mucegaiuri.

Secțiunea de rapoarte de caz din avizul EFSA conține un singur caz de intoxicație cu seleniu din nuci — iar acela este de la nuca de paradis, Lecythis ollaria, o specie diferită: o femeie de 55 de ani care a consumat 10-15 astfel de nuci pe zi timp de douăzeci de zile, cu seleniu seric de 512 µg/L, alopecie masivă și unghii cenușii. Părul a reînceput să crească după două luni.

Lecythis ollaria conține seleniu de ordinul a 7-12 g/kg — de patru sute până la șase sute de ori mai mult decât nuca braziliană. Confuzia dintre cele două specii este sursa aproape a întregii panici din jurul subiectului.

Contraproba

Există și dovezi în direcția opusă, la fel de importante pentru un tablou onest. Un studiu pe 448 de locuitori de pe râul Tapajós, cu o dietă tradițională bogată în seleniu și un nivel sanguin median de 228 µg/L, nu a găsit niciun semn cutanat sau respirator de toxicitate asociat cu markerii statusului de seleniu. Un alt studiu pe 41 de preșcolari brazilieni cu un aport median de 155 µg pe zi — peste limita corespunzătoare vârstei lor — nu a găsit semne clinice de selenoză la examen medical.

Formularea corectă este așadar dublă: limita e mai mică decât credeai, iar consecința depășirii ei este mai blândă decât ți s-a spus. Limita superioară nu este un prag de otrăvire. La 330 µg pe zi timp de cinci ani și jumătate, riscul relativ de cădere a părului a fost 1,28 — un semnal statistic slab, nu o epidemie.

Ce nu spune seleniul: mențiunile respinse

Lista autorizată are șase intrări. Registrul UE conține și cererile respinse, iar acolo se află exact terenurile pe care marketingul le folosește cel mai des:

Nu există nicio mențiune pentru seleniu de tipul celor de la articolul 14, adică de reducere a riscului de îmbolnăvire sau privind dezvoltarea copiilor.

Merită observat tiparul: cele două efecte cel mai ușor de vândut comercial — prostata și „detoxifierea de metale grele” — sunt exact cele pe care Comisia le-a refuzat.

Ce arată, totuși, studiile

Un studiu randomizat pe 59 de adulți a comparat două nuci pe zi cu 100 µg de selenometionină și cu placebo. Seleniul plasmatic a crescut cu 64,2% la nuci și 61,0% la supliment, iar activitatea glutation-peroxidazei cu 13,2% la nuci față de 5,3% la supliment. Nucile au funcționat, pe acest parametru, mai bine decât suplimentul.

Pe lipide însă, o meta-analiză din 2022 pe opt studii randomizate nu a găsit niciun efect asupra colesterolului total, HDL sau LDL — deși studii individuale mai vechi raportaseră unul.

Iar un studiu din 2019 pe 55 de femei cu obezitate, cărora li s-a dat o nucă pe zi conținând aproximativ 1.261 µg de seleniu — de cinci ori limita europeană — a găsit după opt săptămâni o creștere semnificativă a expresiei unor gene inflamatorii. Autorii vorbesc despre un posibil stimul proinflamator.

Despre diabet, fiindcă se citează frecvent greșit: semnalul provine din trialul NPC, unde 200 µg pe zi din supliment, timp de aproape opt ani, s-au asociat cu un risc mai mare de diabet de tip 2. EFSA a reținut relația cu certitudine moderată, dar nu a folosit-o ca reper pentru limită. Limita se bazează pe alopecie.

Radiu, bariu, aflatoxine: ce se știe

Nucile braziliene sunt, într-adevăr, printre cele mai radioactive alimente obișnuite. Cifrele publicate: radiu-226 în medie 49 mBq/g, cu valori între 17 și 205, și radiu-228 în medie 67 mBq/g, între 12 și 235. La un consum de una-două nuci pe zi rezultă o doză efectivă de aproximativ 88-220 µSv pe an. Cifra nu spune nimic fără un reper, așa că iată-l: doza medie anuală pe care o primește oricine din surse naturale de radiație — radon, raze cosmice, radionuclizi din sol și din alimente — este, la nivel mondial, de ordinul a 2.400-3.000 µSv. Nucile adaugă, prin urmare, sub o zecime din ce primești oricum.

Verdictul autorilor, redat exact, este că acest nivel nu pare nici clar dăunător, nici clar inofensiv.

Un fapt care liniștește: din aceleași analize, bioaccesibilitatea radiului și a bariului este de circa 2%, în timp ce a seleniului este de aproximativ 85%. Se absoarbe ce vrei, nu ce nu vrei.

Un decalaj de reglementare, spus onest: pentru radionuclizii naturali din alimente nu există limite maxime în Uniunea Europeană. Regulamentul (Euratom) 2016/52 se aplică doar după un accident nuclear și vizează cu totul alți izotopi. Pentru apa potabilă, în schimb, limitele există.

Aflatoxinele: exact invers față de ce se scrie

Regulamentul (UE) 2023/915 stabilește niveluri maxime pe categorii, iar nucile braziliene au poziția lor separată:

Limitele pentru nucile braziliene sunt, prin urmare, de două ori și jumătate mai permisive decât cele generale, nu mai stricte. Este exact aceeași inversiune pe care am corectat-o și în ghidul despre fistic, unde internetul românesc susține la fel de constant contrariul.

Nucile braziliene în coajă provenite din Brazilia figurează, dimpotrivă, în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1793 — regimul de condiții speciale la intrarea în Uniune pentru aflatoxine, cu certificat oficial și 50% frecvență a controalelor de identitate și fizice. Aceeași frecvență se aplică și amestecurilor de fructe uscate care le conțin. Este exact tratamentul pe care îl primește și fisticul din anumite origini.

Alergen: nuca de Brazilia este alergen declarat, la punctul 8 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, și trebuie numită pe specie — Bertholletia excelsa.

Ce faci practic

Cantitatea și modelul de consum necesare pentru efect. Mențiunile autorizate de mai sus se pot folosi pentru un aliment care furnizează cel puțin 8,25 µg de seleniu la 100 g, adică 15% din valoarea nutrițională de referință de 55 µg. O nucă braziliană cântărește în jur de 5 g și aduce, la concentrațiile raportate de EFSA, între aproximativ 25 și 360 µg de seleniu. Consumul relevant este cel zilnic și regulat, în cadrul unei alimentații variate și echilibrate.

O nucă pe zi. Nu pentru că a doua ar fi periculoasă în sine, ci pentru că nu poți ști cât seleniu are prima. La un lot bogat, una singură acoperă deja integral aportul adecvat estimat pentru un adult și se apropie de limita superioară.

Nu cumula cu suplimente. Limita de 255 µg se referă la aportul total din toate sursele. Dacă iei deja un supliment cu seleniu, nucile se adaugă la el.

Cere originea sau buletinul de analiză. „Brazilia, Bolivia sau Peru” înseamnă, în practică, „nu se știe”. Diferența dintre state braziliene ajunge la 33 de ori.

Nu le folosi ca sursă planificată de seleniu pentru copii mici. Limitele superioare sunt 70 µg pe zi la 1-3 ani și 95 µg la 4-6 ani, iar o singură nucă le poate atinge sau depăși.

Cum arată o etichetă corectă: o valoare declarată de seleniu cu procentul din valoarea de referință, mențiunea autorizată reprodusă exact, precizarea despre alimentația variată și echilibrată, și un avertisment privind consumul excesiv.

Persoanele care urmează un tratament medicamentos, femeile însărcinate sau care alăptează și persoanele cu o afecțiune cronică ar trebui să discute cu medicul înainte de a consuma regulat nuci braziliene. Produsul nu este potrivit persoanelor alergice la fructe cu coajă lemnoasă.

Avertisment privind consumul excesiv: nucile braziliene pot conține cantități foarte mari de seleniu, variabile de la un lot la altul. Consumul în cantități mari, repetat, poate duce la depășirea limitei superioare de siguranță.

Nuci braziliene la Biovicta

Vindem Nuci braziliene BIO, 150 g, la 29,60 lei. Sunt miez crud, decojit, fără prăjire și fără sare, cu certificare ecologică.

Nu vei găsi aici nicio afirmație despre prostată, articulații, inimă sau eliminarea metalelor grele. Ai citit mai sus de ce: toate au fost evaluate și respinse.

Ce se poate spune, în condițiile din regulament, sunt cele șase mențiuni redate la începutul ghidului. Iar ce ține de doză este ce scrie mai sus: o nucă pe zi, fără cumul cu suplimente, și cu întrebarea despre origine pusă oricărui vânzător — inclusiv nouă.

Din aceeași categorie, cu ghidurile aferente:

• Migdale crude BIO — vezi și ghidul despre migdale
• Fistic crud BIO — vezi și ghidul despre fistic

Vezi gama completă de superalimente.

Întrebări frecvente

Câte nuci braziliene pot mânca pe zi? Recomandarea prudentă este una pe zi. Motivul nu este că a doua ar fi toxică, ci că nu se poate ști cât seleniu conține prima: o singură nucă poate avea între aproximativ 8 și 400 µg, în funcție de solul de origine, iar limita superioară de siguranță stabilită de EFSA este de 255 µg pe zi din toate sursele.

Care este limita de seleniu pe zi în Uniunea Europeană? 255 µg pe zi pentru adulți, inclusiv în sarcină și alăptare, stabilită de EFSA în 2023. Valorile de 300 și 400 µg care circulă frecvent sunt, respectiv, o limită europeană abrogată din anul 2000 și limita americană.

Ce se poate spune legal despre seleniu în UE? Șase mențiuni autorizate: contribuția la spermatogeneza normală, la menținerea sănătății părului, la menținerea sănătății unghiilor, la funcționarea normală a sistemului imunitar, la funcționarea normală a glandei tiroide și la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Toate cer ca produsul să fie cel puțin sursă de seleniu, adică 8,25 µg la 100 g.

Nucile braziliene chiar cresc în soluri bogate în seleniu? Nu. În singurul studiu care a măsurat solul de sub arbori, 98% dintre probe se clasifică drept deficitare în seleniu. Arborele concentrează seleniul cu circa un ordin de mărime peste sol, iar factorul care prezice cel mai bine conținutul pare să fie aciditatea solului, nu abundența. Mecanismul exact nu este stabilit.

Nucile braziliene sunt radioactive? Conțin radiu în cantități mai mari decât alte alimente: în medie 49 mBq/g radiu-226 și 67 mBq/g radiu-228. La una-două nuci pe zi rezultă aproximativ 88-220 µSv pe an. Autorii măsurătorilor conchid că nivelul nu pare nici clar dăunător, nici clar inofensiv. Bioaccesibilitatea radiului este însă de doar circa 2%.

Există cazuri de intoxicație cu seleniu din nuci braziliene? Nu există niciun raport de caz publicat. Cazurile citate frecvent provin de la o specie diferită, nuca de paradis (Lecythis ollaria), care conține de patru sute până la șase sute de ori mai mult seleniu.

Cât seleniu are o nucă braziliană? Nu există o cifră unică. Înregistrarea USDA citată peste tot dă 1.917 µg la 100 g, dar este marcată drept referință istorică, cu valori între 136 și 2.740. Măsurătoarea USDA curentă, din 2023, dă 280 µg la 100 g. EFSA raportează concentrații între 5 și 72 µg pe gram, adică până la 400 µg pe nucă.

Se poate spune că nuca braziliană e cea mai bogată sursă de seleniu? Pe etichetă, nu: superlativele nu figurează în lista închisă de mențiuni nutriționale permise, iar afirmația e și factual discutabilă, fiindcă alte specii conțin mult mai mult. EFSA o descrie însă drept cea mai bogată sursă alimentară de seleniu, iar formularea permisă pe produs este „bogat în seleniu”.

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical. Efectele descrise se obțin în cadrul unei alimentații variate și echilibrate și al unui stil de viață sănătos. Dacă urmezi un tratament medicamentos, dacă ești însărcinată sau alăptezi, consultă medicul înainte de a consuma regulat nuci braziliene.

Surse

1. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, text consolidat în limba română.
2. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate, articolele 3, 8, 9 și 10, și anexa.
3. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor, articolele 7 și 53, anexa II punctul 8 și anexa XIII partea A.
4. EFSA NDA Panel. Scientific opinion on the tolerable upper intake level for selenium. EFSA Journal 2023;21(1):7704.
5. EFSA NDA Panel. Scientific opinion on dietary reference values for selenium. EFSA Journal 2014;12(10):3846.
6. Lippman SM și colab. Effect of selenium and vitamin E on risk of prostate cancer (SELECT). JAMA 2009;301(1):39-51.
7. Silva Junior EC și colab. Natural variation of selenium in Brazil nuts and soils from the Amazon region. Chemosphere 2017;188:650-658.
8. Chang JC și colab. Selenium content of Brazil nuts from two geographic locations in Brazil. Chemosphere 1995;30(4):801-802.
9. Lima LW și colab. Selenium accumulation, speciation and localization in Brazil nuts. Plants 2019;8(8):289.
10. Thomson CD și colab. Brazil nuts: an effective way to improve selenium status. American Journal of Clinical Nutrition 2008;87(2):379-384.
11. Godos J și colab. Effect of Brazil nuts on selenium status, blood lipids and biomarkers of oxidative stress. Antioxidants 2022;11(2):403.
12. Duarte GBS și colab. Consumption of Brazil nuts and inflammatory gene expression in women with obesity. Nutrition 2019;63-64:162-168.
13. Stranges S și colab. Effects of long-term selenium supplementation on the incidence of type 2 diabetes. Annals of Internal Medicine 2007;147(4):217-223.
14. Senthilkumaran S și colab. Paradise nut paradox: alopecia due to selenosis. International Journal of Trichology 2012;4(4):283-284.
15. Müller D, Desel H. Acute selenium poisoning by paradise nuts. Human & Experimental Toxicology 2010;29(5):431-434.
16. Lemire M și colab. Selenium from dietary sources and motor functions in the Brazilian Amazon. Environment International 2012;40:128-136.
17. da Silva EG și colab. Evaluation of the bioaccessible fraction of selenium in Brazil nuts. Talanta 2013.
18. Koeder C, Keller M. Radioactivity and heavy metals in Brazil nuts. Nutrition Bulletin 2025.
19. Regulamentul (UE) 2023/915 privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți, anexa I, pozițiile 1.1.7 și 1.1.11.
20. Regulamentul (UE) 2019/1793 privind creșterea temporară a controalelor oficiale la anumite produse importate.
21. Registrul UE al mențiunilor nutriționale și de sănătate — mențiunile respinse ID 280, 284, 285, 383 și 409.
22. USDA FoodData Central, înregistrările SR Legacy 170569 și Foundation Foods 2515373.